Ce este dermatita atopică?
Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie pruriginoasă cronică, localizată la nivelul pielii, care apare cel mai frecvent la copii, dar afectează și adultul. Este frecvent asociată cu creșteri ale nivelului seric al imunoglobulinei E și istoric personal sau familial de atopie, care include un grup de afectiuni precum eczema/dermatita, astmul și rinita alergică.
Deși sensibilizarea la alergeni de mediu sau alimentari este asociată cu fenotipul dermatitei atopice, nu pare sa fie un factor cauzator, dar poate fi un factor care provoacă exacerbări la un subgrup de pacienți cu dermatită atopică severă.
Epidemiologie
Dermatita atopică afectează aproximativ 5-20% din copii la nivel global. În majoritatea cazurilor debutul apare înaintea vârstei de 5 ani. Dermatita atopică poate să persiste la aproximativ 50% din pacienții diagnosticați în copilărie.
Care sunt factorii de risc incriminați?
Istoricul familial de atopie (eczemă, astm sau rinită alergică) și mutațiile de la nivelul genei filagrinei (FLG) ce produc pierderea funcției filagrinei (proteină produsă prin diferențierea keratonocitelor) implicată în funcția de barieră a pielii.
Aproximativ 70% din pacienți au istoric familial pozitiv de boli atopice.
Copii cu un singur părinte atopic au un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta dermatită atopică iar dacă ambii parinti au teren atopic riscul crește de 3-5 ori.
30-80% din pacienții cu dermatită atopică sunt sensibilizați la diverse alimente.
Cantități crescute de carbonat de calciu în apă cât și apa dură pare să crească prevalența dermatitei atopice.
În ceea ce privește patogeneza dermatitei atopice, există multipli factori posibil implicați cum ar fi disfuncția barierei de protecție a pielii, defecte in sistemul imun, alterarea florei microbiene cutanate.
Manifestări clinice
Pielea uscată și pruritul intens sunt semne cardinale ale dermatitei atopice. Manifestările clinice sunt variabile in funcție de vârsta pacientului si activitatea bolii.
Diagnosticul de dermatită atopică este stabilit în funcție de manifestarile clinice majore și minore:
Criterii majore :
- prurit
- afectarea facială și a suprafeței de extensie la copii
- lichenificare în zona de flexie la adult
- dermatită cronică/recurentă
- istoric familial/personal de boală atopică
Criterii minore:
- xeroză
- infecții cutanate
- dermatita nespecifică a mâinilor sau picioarelor
- ihtioza, hiperlinearitate palmară, keratoză pilară
- pitiriazis alba
- eczema mamelonului
- dermatografism alb
- cataractă subcapsulară
- nivel crescut de IgE seric
- teste cutanate alergologice, de tip imediat, pozitive
Dermatita atopică acută este caracterizată de prurit intens, papule eritematoase, excoriații, vezicule și exudat seros.
Dermatita atopică subacută se manifestă prin papule eritemato-scuamoase cu excoriații.
Dermatita atopică cronică este caracterizată de lichenificare și papule fibrotice.
Localizarea leziunilor:
-în copilărie sunt localizate pe față, scalp și suprafețele de extensie a extremităților; zona scutecului nu este afectată, dar pot apărea leziuni ca urmare a infecției secundare cu Candida.
-la adulții cu istoric indelungat al bolii, leziunile predomină pe zonele de flexie a extremităților;
-rar apare localizare la nivelul pleoapelor.
Ce complicații pot să apară?
1. Manifestări oculare:
– keratoconjunctivita atopică care este întotdeauna bilaterală și este caracterizată de prurit, senzație de arsură, hiperlacrimare si secreție crescută de mucus; este frecvent asociată cu dermatita pleoapei și blefarită cronică care pot determina tulburări vizuale datorită cicatricelor corneene;
– keratoconusul care este caracterizat de deformarea conică a corneei care poate rezulta în urma scărpinatului intens ; – cataractă subcapsulară anterioară: care se dezvoltă în timpul adolescenței sau la adultul tânăr. 2. Dermatita măinii: la pacienții cu dermatită atopică, expunerea la factori iritanți dublează riscul de dermatită la nivelul mâinilor;
3. Infecții. Pacienții cu dermatită atopică au susceptibilitate crescută la infecții și colonizări cu diverse organisme: infecții virale cu herpes simplex, moluscum contagiosum, HPV; dermatofiți: Malassezia sympodialis care exacerbează dermatita atopică; Stafilococcus aureus.
Diagnosticul pozitiv al dermatitei atopice
Prezența pruritului cutanat în ultimele 12 luni plus 3 sau mai multe din următoarele criterii:
1. debut în primii 2 ani de viață (nu se utilizează la copii mai mici de 4 ani);
2. istoric de prurit la nivelul zonelor flexurale (coate, genunchi, glezne și gât);
3. istoric de xeroză cutanată generalizată;
4. istoric de astm sau rinită alergică (la copii sub vârsta de 4 ani istoric de atopie la rudele de gradul I );
5. dermatită flexurală vizibilă.
Nivele crescute de IgE totale și sensibilizare la alergenii de mediu sau alimenatari sunt frecvent asociate la copii cu dermatită atopică.
Principii de tratament al dermatitei atopice:
- identificarea și eliminarea factorilor exacerbanți
- imbunătățirea calității vieții pacienților
- educație
- hidratare
- emoliente
- corticosteroizi topici
- inhibitori ai calcineurinei topici
- terapie antiinfecțioasă
- terapie antipriritică
- plan terapeutic scris
- control periodic
- terapie de menținere cu imunomodulatori topici
- Identificarea și eliminarea factorilor exacerbanti:
- iritanți : detergenți, săpunuri, chimicale, poluanți, materiale abrazive precum și temperatura și umiditatea extreme; – hainele noi trebuie spălate înainte de utilizare pentru a fi indepărtate chimicalele (formaldehidă), trebuie utilizat detergent lichid și clatire suplimentară;
– trebuie evitate hainele ocluzive;
– temperatură optimă în încăperi pentru a evita transpirația;
– după înot se vor efectua dușuri pentru a îndepărta clorurile;
– utilizarea de creme de protecție solară.
- alergeni: identificarea alergenilor implică istoric amanunțit și teste in vitro și in vivo ; -testele cutanate pozitive au o valoare predictivă crescută pentru eliminarea suspiciunii sensibilizării; -testele cutanate pozitive au o corelație mai mică cu simptomele clinice și trebuie confirmate prin provocari alimentare dublu orb placebo controlate (excepție pacientii cu anafilaxie la alimente);
– laptele, oul, arahidele, soia, grâul și peștele reprezintă 90% din alergenii alimentari implicați în exacerbarea dermatitei atopice; alimentele confirmate prin testele de provocare trebuie eliminate din dietă, ceea ce va duce la imbunătățirea clinică; – măsurile de reducere a expunerii la praful de casă pot duce la ameliorarea simptomatologiei la pacienții cu teste pozitive la acarieni;
- factori psiho-sociali: recunoașterea și tratarea tulburărilor de somn.
2. Educația
3. Hidratarea pielii este o componentă esențială a terapiei dermatitei atopice. Cea mai bună metodă de a reface proprietățile barierei epidermale e imbăierea sau scufundarea ariei afectate pentru 10 min în apa caldă și aplicarea agenților ocluzivi pentru a menține apa absorbită. Hidratarea la nivelul fetei se poate obține prin aplicarea unor prosoape umede. Imbăierea trebuie efectuată de mai multe ori pe zi în timpul exacerbărilor. Este importantă aplicarea preparatelor ocluzive în câteva minute după îmbăiere, pentru a împedica evaporarea.
4. Emoliente și ocluzive:
– utilizarea unui emolient eficace în special combinat cu hidratarea ajuta la refacerea si menținerea barierei de protecție a pielii și poate scădea utilizarea dermatocorticosteroizilor.
5. Corticosteroizii:
– scad inflamația și ameliorează pruritul.
6. Inhibitori de calcineurina topici:
– a doua linie de tratament al dermatitei atopice; nu sunt recomandați la copii cu vârstă mai mică de 2 ani.
